Obiective culturale

Biserica de lemn “Sf. Treime” (Pișteștii din Deal)

Localizarea Bisericii de lemn “Sf. Treime”: comuna SCOARŢA, sat PISTEŞTII DIN DEAL.
Cod LMI: GJ-II-m-B-09347. Anul/perioada edificării: 1700.

Biserica de lemn din Pișteștii din Deal, situată în județul Gorj, a fost construită la începutul secolului al XVIII-lea, în jurul anului 1700. Dedicată „Sfintei Treimi”, biserica este un exemplu de arhitectură tradițională românească, caracterizată printr-un plan simplu  și un altar poligonal. Acoperișul din șindrilă și decorațiunile sculptate reflectă măiestria meșteșugarilor locali. Interiorul adăpostește picturi murale și icoane realizate de zugravul Constandin. Monumentul este un punct de interes istoric și artistic, reprezentând un exemplu al tradițiilor spirituale și culturale ale regiunii Oltenia.

Biserica de lemn „Buna Vestire”, “Izvorul Tămăduirii”

Localizarea Bisericii de lemn “Buna Vestire”, “Izvorul Tămăduirii”:  comuna SCOARŢA, sat COPACIOASA
Cod LMI: GJ-II-m-B-09283. Anul/perioada edificării: 1719, ref. 1797 şi 1870/

Biserica este dedicată hramului „Buna Vestire” și „Izvorul Tămăduirii” este construita in 1719, in Valea Adanca, sat Copăcioasa, Comuna Scoarta și este renumită pentru construcția sa din lemn masiv, lucrată cu îndemânare și detalii sculpturale ce includ motive tradiționale și cruci sculptate.

De asemenea, interiorul păstrează picturi și icoane valoroase, fiind considerate importante exemple de artă religioasă populară din acea perioadă. Biserica „Buna Vestire” face parte din lista monumentelor istorice din județul Gorj și este un punct de atracție pentru cei pasionați de istorie, arhitectură și tradiții religioase.

Biserica de lemn “Sf. Ioan Botezătorul”

Localizarea Bisericii de lemn “Sf. Ioan Botezătorul”, comuna SCOARŢA, sat BOBU.
Cod LMI: GJ-II-m-B-09244. Anul/perioada edificării: ante 1816.

Biserica de lemn din Bobu, comuna Scoarța, județul Gorj, a fost construită înainte de anul 1816, adusă pe actualul amplasament în 1823. Are hramul „Sfântul Ioan Botezătorul”

Biserica este menționată pentru prima dată în catagrafiile de la mijlocul secolului al XIX-lea, în „mahalaoa din Vale” (1840), în „mahalaoa Bobaia” (1845); deja nu i se mai cunoșteau cu exactitate începuturile, anul 1828 menționat fiind cel al unei renovări.

Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_de_lemn_din_Bobu-Bobaia

Biserica de lemn “Naşterea Maicii Domnului”

Localizarea Bisericii de lemn “Naşterea Maicii Domnului”: comuna SCOARŢA, sat BOBU.
Cod LMI: GJ-II-m-B-09245. Anul/perioada edificării: ante 1860.

Biserica de lemn „Nașterea Maicii Domnului” din Bobu, comuna Scoarța, județul Gorj, a fost construită în secolul al XVIII-lea și mutată pe amplasamentul actual în anul 1860.

Inițial ridicată în a doua jumătate a secolului XVIII, biserica a fost renovată în anul 1830 prin grija preotului Constantin Zălog și a lui Matei Stănilă. În anul 1860, edificiul a fost strămutat din zona Penciu, situată pe dealul Gorgania, în poziția actuală, destul de izolată, în timp ce locuințele se află mai jos, în vale.

Biserica “Sf. Trei Ierarhi”

Localizarea Bisericii “Sf. Trei Ierarhi”, comuna SCOARŢA, sat BUDIENI
Cod LMI: GJ-II-m-B-09250. Anul/perioada edificării: 1832.

Biserica cu hramul „Sfinții Trei Ierarhi” din Budieni, comuna Scoarța, județul Gorj, a fost ridicată în anul 1832. Lăcașul de cult figurează pe lista monumentelor istorice 2010, cod LMI GJ-II-m-B-09250.

Biserica „Sfinții Trei Ierarhi” din Parohia Budieni, comuna Scoarța, Protoieria Târgu Jiu Sud, a fost ridicată între anii 1899-1904 de către credincioșii păstoriți la acea vreme de preotul Adam Beuran, fiind sfințită de episcopul Atanasie Mironescu. Din cauza stării accentuate de degradare, în perioada 2007-2018 au fost executate ample lucrări de renovare și înfrumusețare interioară și exterioară, fiind resfințită în iunie 2018.

Biserica de lemn “Sf. Nicolae”

Localizarea Bisericii de lemn “Sf. Nicolae”, comuna SCOARŢA, sat COLIBAȘI.
Cod LMI: GJ-II-m-B-09282. Anul/perioada edificării: 1781.

Biserica de lemn din Colibași, comuna Scoarța, județul Gorj, datând din 1781, poartă hramul „Sfântul Nicolae” și este inclusă pe lista monumentelor istorice.

Prima mențiune despre biserică datează din 1780, anul în care se spune că ar fi fost construită de preotul Sandu Ghiga. În 1909, era consemnată ca fiind „în stare rea”, acesta fiind și anul în care s-a ridicat noua biserică parohială de zid, păstrând același hram. Pe usciorul stâng al intrării poate fi descifrată data „7304” (1795-1796), dar anumite trăsături arhitecturale, precum peretele solid dintre pronaos și naos, structura robustă a peretelui vestic, cu ușciori masivi și un prag superior decorat prin crestături, sugerează o vechime din prima parte a secolului XVIII. Zăvorul de lemn al ușii de intrare este un alt detaliu specific epocii.

Planul bisericii descrie o navă dreptunghiulară de 7,20 m pe 5,10 m, cu altar poligonal în cinci laturi, cu decroș în registrul inferior pe laturile de nord și de sud. Structura altarului include și prispa, realizată prin prelungirea temeliei și a grinzilor superioare, la intersecția cărora se află câte un stâlp sculptat.

Biserica de lemn din Cîrțînești

Biserica din capătul de nord al străzii Cîrțînești, satul SCOARȚA, comuna SCOARȚA, anul/perioada edificării: 1700 în Mahalaua Apa Vie din satul Lazuri, anul înregistrării pe actualul așezământ: 1840, nefiind inclusă pe lista monumentelor istorice.

Biserica din capătul de nord al satului Cîrtînesti este înregistrată in anul 1840. Tradiţia spune că iniţial a fost în capătul de nord al satului Lazuri, în Mahalaua Apa Vie. Mahalaua a fost înghițită de pământ printr-o alunecare de teren. Au luat naștere Sudoamele.

Pământul a alunecat și s-a scufundat prinzând satul, multe case și mulţi cameni. Bătrânii povesteau că a doua zi încă se mai auzeau cocoși cântând şi cai nechezănd sub surpături. Biserica a rămas pe un bot de colină. De acolo a fost mutată de cetățenii satului.

Preotul Grigore Cârţână, fost paroh al satului, menționează în "istoricul bisericii", fiind găsit scris pe o carte mai veche, că aceasta a fost aşezată în Mahalaua Apa Vie. În bibliografia scrisă de N. Stoicescu în anul 1970, menționează între bisericile existente la 1840 și "Biserica Sfinții Trei Ierarhi", din Mahalaua Apa Vie, construită în anul 1700.

Deducem că alunecările de teren, sudoamele, au avut loc după 1840, iar Biserica din satul Cârtâneşti a fost mutată după aceea. După schimbarea locului s-a numit Biserica Nouă. Ea are hramul Adormirea Maicii Domnului, adică Sfânta Maria Mare.

Construcția este asemănătoare Bisericii vechi dintre Vii. Ușa însă, ca și a celorlalte, este făcută din lemne dublate, tip secolul XIX. Pridvorul are doi stâlpi ce susţin grinda, colonată cu capitele si subcapitele asemănătoare celor ale Bisericii dintre Vii, din Dealul Viilor, similare elementelor Coloanei Infinitului din Tg-Jiu care, după părerea noastră, o fac să fie monumentală.

Biserica de lemn din Scoarța-Pietriș

Localizarea Bisericii de lemn din Scoarța-Pietriș, satul SCOARȚA, la capătul străzii BEACU MARE, comuna SCOARȚA.

Are hramul „Nașterea Maicii Domnului” și datând probabil din secolul al XVIII-lea, biserica se remarcă prin structura sa de lemn bine conservată, cu nișe în consolă în zona altarului, specifice regiunii, și absida altarului aliniată pe ax.

Printre elementele artistice de valoare se disting iconostasul cu pisania din mijlocul secolului al XIX-lea, precum și sculpturile decorative de pe stâlpii pridvorului și stenapii de pe laturile lungi ale clădirii. Cadrul natural completează atmosfera patrimoniului, cu poarta de intrare în cimitir, crucile și stâlpii funerari care înconjoară biserica.

Deși biserica și ansamblul din jur reprezintă un patrimoniu cultural, istoric și artistic deosebit, ele nu sunt incluse pe noua listă a monumentelor istorice.

Biserica de lemn “Duminica Tomii”

Localizarea Bisericii de lemn “Duminica Tomii”, comuna SCOARŢA, sat LAZURI.
Cod LMI: GJ-II-m-B-09319. Anul/perioada edificării: 1740.

Biserica de lemn din Lazuri, comuna Scoarța, județul Gorj, a fost construită în jur de 1740. Are hramul „Duminica Tomii” (Sfântul Apostol Toma). Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: GJ-II-m-B-09319.

Sfânta biserică a satului Lazuri de Scoarța, cu hramul „Duminica Tomii”, a fost construită în anul 1740 de Căpitan Mihai, ajutat de obștea satului. În anul 1996 au început lucrările de consolidare și restaurare de Asociația non-profit Lazuri, cu ajutorul sponsorilor și enoriașilor. Pictura în frescă a fost executată de pictorul Scherciuc-Piscucu Nicolae din Maramureș în anul 2002. Biserica a fost resfințită în anul 2004.

Portretele ctitorilor din pronaosul bisericii „Pogorârea Sfântului Duh”

Localizare Portretele ctitorilor din pronaosul bisericii „Pogorârea Sfântului Duh”: comuna SCOARŢA, sat PISTEŞTII DIN DEAL.
Cod LMI: GJ-IV-m-B-09497. Anul/perioada realizări picturilor: secolul XIX.

Mănăstirea „Sf. Ioan Botezătorul” (Cămărășeasca)

Localizare Mănăstirii ”Sf. Ioan Botezătorul” (Cămărășeasca): Orașul Târgu Cărbunești

Cod Repertoriul Arheologic Național: 78338.02, anul/perioada edificării: 1780.

Mănăstirea „Sf. Ioan Botezătorul – Cămărășeasca” este o veche mănăstire ortodoxă din România. Construită în jurul anului 1780, de-a lungul timpului a suferit numeroase schimbări.

În anul 1994, prin încuviințarea Sfântului Sinod, cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Nestor Vornicescu, Mitropolitul Olteniei, cu aprobarea autorităților orașului Târgu Cărbunești și ale județului Gorj, a fost reînființată „Mănăstirea Ioan Botezătorul – Cămărășeasca”. Mănăstirea se afla atunci într-o stare deplorabila. Astăzi, mănăstirea este în perfectă stare de funcționare, obștea de maici mergând la toate slujbele săvârșite în biserică. Ansamblul monahal se află așezat aproape de localitatea Târgu Cărbunești, în județul Gorj. Sfânta mănăstire are hramul „Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul”.

Casa Memoriala „Tudor Vladimirescu”

Localizare Casa Memoriala „Tudor Vladimirescu”: comuna VLADIMIR, satul VLADIMIR, județul Gorj.

Cod LMI: GJ-IV-m-B-09505. Anul/perioada edificării: secolul al XIX-lea.

Aşezată în partea de sud-est a judeţului Gorj, pe malul stâng al Gilortului, la 50 km de Tg-Jiu şi 25 km de Tg-Cărbuneşti, comuna Vladimir este menţionată, după reforma administrativă din 1968, cu satele Andreeşti, Frasinul, Vladimir şi Valea Desului, având un total de 4260 locuitori şi o suprafaţă de 62,1kmp.

Aici, în anul 1780, din părinţi moşneni (Constantin şi Ioana) s-a născut Tudor Vladimirescu întregind familia formată din 3 copii (Papa, Constandina şi Tudor).

În amintirea lui Tudor Vladimirescu, în 1932, prin eforturile Ligii Naţionale a Femeilor Române din Gorj, condusă de Aretia Tătărescu, este inaugurată Casa Memorială din satul natal, Vladimir. Casa ţărănească cu pridvor de lemn şi cu cele două cămăruţe amenajate specific începutului de secol XIX oferă vizitatorului obiecte şi documente legate de viaţa conducătorului revoluţionar de la 1821, Tudor Vladimirescu.

Casa Dobran

Localizare ”Casa Dobran”: str. Principală, nr. 65, comuna SCOARȚA, sat SCOARȚA

Ccod LMI: GJ-II-m-B-2013.  Anul/perioada edificării: 1910

În monografia comunei Scoarța ,,Pietre pentru monumentul satului meu”, autorul, dr. Gheorghe Vodislav, amintea despre ,,Casa Dobran”: ,, La circa o sută de metri spre apus de Rogociu era Vonica. Tot veche. Comercializa mai mult băuturi. Avea o "polată" ce înainta până aproape de marginea șoselei, destul de încăpătoare, cu aspectul de "han", posedând bucătărie pentru cei care veneau și poposeau ore sau nopţi.

Muntenii plecau de acasă miercuri dimineaţa, spre Târgul Jiul, cu carele cu boi.

Ajunși aici scârtâiau și roţile pe osie, păcura fiind epuizată, dar le ghiortăiau și maţele, Poposeau, ungeau osia carului, mâncau, odihneau, mâncau și boii și-apoi o porneau la drum spre Jiu.

Au mai încercat să înjghebeze o prăvălie Petre Dobran, pe la începutul secolului, alături de Rogociu, Dumitru Stănilescu în Beacu, Ion D. Caragea, fostul primar, în fața primăriei (alături de actuala clădire PTT), Vasile Deaconescu, Codiță Pavel.”

Din această menționare nu reiese clar dacă ,,Vonica”, care era situată la o sută de metrii spre apus de Rogociu, este actuala ,,Casa Dobran”. După descriere pare a fi vorba de ,,Casa Dobran”, deși autorul relatează faptul că ,,(…)Au mai încercat să înjghebeze o prăvălie Petre Dobran, pe la începutul secolului, alături de Rogociu…”.  Chiar dacă pare să existe anumite aspecte nelămurite, faptul că nu există în zonă altă clădire care să fie edificată la începutul secolului XX, ne face să credem că în descrierea autorului este vorba despre casa lui Petre Dobran.

Valea Ibanului

Valea Ibanului este situata in nord-estul satului BOBU, comuna SCOARȚA, judetul Gorj si  corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip paleontologic). Inființare: 1982, declarată arie protejată în anul 2000, pe teritoriul administrativ al comunei Scoarța.

Această arie protejată se află în partea central-nordică a județului Gorj, la nord-est de satul Bobu, pe partea dreaptă a drumului județean DJ665C, care leagă localitățile Colibași și Mogoșani.

Rezervația, cu o suprafață de 1 hectar, a fost declarată arie protejată prin Legea Nr. 5 din 6 martie 2000 (privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național – Secțiunea a III-a – zone protejate). Aceasta reprezintă un punct fosilifer situat pe panta unui deal format din roci sedimentare, în principal nisipuri, marne și argile. Aici au fost descoperite depozite importante de scoici (cochilii fosilizate) atribuite ponțianului mediu, o perioadă istorică semnificativă

Lista monumentelor istorice de pe raza comunei Scoarța